Examen

Vi-l inchipuiti pe subsemnatul stand la examen inghesuit in banca, 5 studenti pe 4 locuri, cu ochii pe jumatate inchisi si cu un zambet sardonic pe buze? 

Vi-l inchipuiti prost, pentru ca subsemnatul este al dracu de nefericit si incruntat de faptul ca cel mai probabil va fi mutat la catedra imediat ce va veni domnul profesor. Studentii sarguinciosi vin si ocupa din timp un loc bun, nu asteapta sa fie invitati cu paine, sare, cadelnite si fum gros de tamaie. Dar eu n-am fost niciodata sarguincios in timpul facultatii si cu atat mai putin acum la master.

Domnul profesor vine. 

Nu ma muta din banca.

Ne ia temele de casa.

Il da afara pe Budulache:

"Budulache tie nu ti-e rusine ma ..." etc

Domnul profesor este foarte spiritual. In sensul ca are foarte mult spirit. O nava de cercetare microscopica  lansata de catre cercetatorii englezi ar descoperi insa ca spiritul ii umple doar zona abdominala (vezi cartea de anatomie: sectiune prin intestinul gros).

Ne imparte pe 2 numere si ne da cele 3 subiecte.  De primul subiect n-am habar, era exact chestia aia de n-o invatasem din toate cele 15 cursuri pe care le-am omis. 

Le citesc repede si pe celalalte doua: astea sunt legate de tema de casa. Ce pacat ca nici tema de casa n-am apucat sa o citesc. 

Deci ma aflu in aceasta situatie: 3 subiecte pe foaie - nici unul in cap. Creierul meu incepe sa lucreze din greu si sa faca conexiuni bizare, in cautarea unei solutii.

Apoi solutia ma izbeste: Domnul profesor a iesit din clasa.

Ma orientez repede catre colega din stanga. Scriu repede pe o ciorna ce a scris ea pe foaie, si ce mai imi spune.

Incepe sa se inchege ceva. Subiectul 1 il am aproape.

Rumoarea inceteaza caci domnul profesor se intoarce in clasa si incepe sa se plimbe de colo colo prin fata randului in care stau. Eu stau si dezvolt ce am apucat sa scriu pe ciorna. Ghinion maxim: domnul profesor se opreste langa mine si se uita inchizitorial. Apoi ii aud glasul bland (dar hotarat)  de intelectual si formator de opinie:

"Ce-i asta? Ciorna?"

Eu, ma uit la el candid si ii raspund: "Da."

Si zambesc, ba chiar rad in sinea mea: el nu stie ca in limba pe care am dezvoltat-o succint, chiar in clipa in care s-a oprit langa banca mea, "Da" inseamna de fapt: "te f$t in $#Ra porcul #$ii mele".

Face niste mistouri absolut deplasate referitor la ciorna mea si pleaca mai departe. 

Continui sa dezvolt subiectul 1.

In timp ce noi transpiram scriind subiectele, domnul profesor se plimba, fumeaza si cugeta cu voce tare:

"Pentru un doctorand toata viata inseamna sa stea sa invete. Toata viata lui este un sir de examene..."

Part 2...to be continued dupa ce aflu rezultatul

Suprarealism corporatist

Iata ce fac in loc sa traduc cacaturile alea pentru master.
Pentru ca asa sunt eu rebel si anti-establishment si nu dau doi bani pe diploma lor de cacat. Daca Vanghelie, a carui vorba colorata iti ia ochii in sute de mii de luminite sclipitoare a putut, eu de ce sa nu pot sa pot?

Dar si el si eu suntem doar niste instante ale clasei Oameni. Programatorul care bate in tastatura hotaraste fiecare atribut. Cine apasa F9 ne trimite drept in centrul actiunii. Iar actiunea ne stoarce usor, usor de vlaga desi suntem mai grasi decat gandacii aia de-i vezi zburand la tara, mari si negri ca niste lilieci.

Apoi iata-ne morti. Iata-ne cu gura infundata in pamantul proaspat rascolit de combinele vechilor CAP-uri, cu plamanii plini de organisme pluricelurale nu mai lungi de 5 cm si atat de albe incat pare ca ne-au crescut niste aripi minuscule pe spate.
Si taranci tinere de 15 ani joaca hora in jurul hoiturilor noastre, iar noi regretam ca nu suntem cu fata in sus pentru a privi sub fuste la vaginele lor neepilate.
Niste oameni imbracati in negru canta dragut cativa metri mai departe.
Copii nestiutori calca pe trupurile noastre transformate intr-un pamant de o culoare incerta.
Isi sterg talpile cleioase de iarba grasa din jur.
Te raspandesti peste tot, polenizezi tot pe o raza de 100 m de jur imprejur si te reinstantiezi fara F9 si in afara clasei Oameni.
Pacalesti programatorul care bate frenetic in taste. In scurt timp ii vor aparea usoare umflaturi pe spate si pe piept si apoi va zace si el intins pe spate, cu aripi miniaturale, cu ochii deschisi vrand sa absoarba tot universul.
In jurul lui niste boxe tipa: Potential Troublemaker, WAKE UP! Wake UP!


Du-te si viseaza ceva frumos. Cu mult sange si multe tâţe, god help you!
Ah nu, e deja aproape 6 AM. Renunta la erectie, gandeste-te: va fi curand timpul sa muncesti, corporatia te asteapta