M-am trezit dar inca era intuneric afara. Telefonul de pe noptiera arata ora 4am. L-am ridicat si am pornit ecranul cu luminozitatea la minim. Aveam cel putin 5 emailuri, toate reclame pentru diferite produse. Nu ma interesa nici unul.
Mi-am intins picioarele pana au iesit din patura. Le-am tras repede inapoi, reci, dureroase, urate. Am intins mana pe partea stanga a patului, apoi am intors capul intr-acolo. Ochii mi s-au umezit.
Mi-am intors privirea la telefon si am verificat lista apelurilor. Ultimul fusese cu o saptamana in urma, un apel format din greseala.
Stateam impresurat de intuneric si ma simteam coplesit de singuratate si trecerea anilor si de locul gol de langa mine.
Eram singur. Ma uitam pe ecranul telefonului si ei se miscau acolo.
Alergau in parc dupa veverite.
Se bronzau pe plaja.
Ma strigau pe nume.
Pielea si dintii le straluceau.
Tot ce mai ramasese din noi era stocat pe un server, undeva in lume, era un flux de biti livrati intr-o anumita ordine ochilor mei din ce in ce mai umezi.
Mi-am tras picioarele sub patura, dar odata cu ele s-a strecurat si ceva rece, negru, care m-a acoperit ca o masca de ceara. Il simteam lipicios si mulat pe pielea care atarna sub barbie, pe burta si partea interioara a bratelor.
M-am dat jos din pat si am aprins lumina. Am vazut o umbra in fata usii si am auzit un horcait. Dar cainele era mort de zeci de ani.
Am tras pantalonii pe mine. M-am chinuit sa imi pun sosete cu sangele bolborosind spre cap, spre ochii deja injectati. Am iesit afara. In scara blocului o femeie statea si se uita la panoul de intretinere. M-am oprit langa ea. Era cam ciudata si, in momentul in care am vrut sa-i pun mana pe umar, mana mea a trecut prin aer fara sa se opreasca.
Am iesit din scara exact in momentul in care soarele dadea sa apara. Era o anumita roseata in aer care facea ca sirul de stafii ce treceau pe langa mine sa para aproape oameni aievea. Erau cu totii oameni nascuti inaintea trecerii la noul mileniu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu