Nu îmi stă în fire să țin discursuri despre lucruri pe care nu le cunosc. De exemplu, nu voi emite niciodată păreri valoroase despre machiaj, să zicem. De asemenea, nu voi face pe cunoscătorul nici în privința sexului - hmm, stați să găsesc o speță necunoscută mie - ăăă...sexului în trei, într-o barcă de salvare din mijlocul oceanului, în timp ce la un televizor portabil rulează cu tristețe maximă ultimele scene din Titanic. Nu e genul meu și gata.
Ok, cu introducerea asta m-am pus singur într-o poziție ingrată: urmează să-mi dau cu părerea fix despre un lucru pe care nu l-am experimentat până acum. Voi scrie despre îmbătrânire și, inevitabil, despre modul în care generația mea urmează să fie dată afară în șuturi de pe internet.
Noi, ăștia de ~ 25 de ani +, am fost acolo, la nașterea internetului. A fost jucăria noastră de la început și, dacă orice mucos din ziua de azi poate să aibă o cultură sexuală de invidiat, atunci ăsta este doar meritul nostru. Așa că, zilele trecute, priveam cu dezamăgire cum pe tot mai multe site-uri apar glume/articole/whatever cărora nu le prind înțelesul. De ce? Pentru că toți ăia care s-au născut dupa '90 (haha, ce looseri) au început și ei să posteze diverse chestii care fac referire, evident, la pasiunile lor. Pasiuni de care noi, ăștia cool, nu suntem legați sentimental în vreun fel. De exemplu, dacă noi ne aducem aminte (uitându-e la powerpoint-urile alea patetice primite pe mail), de guma turbo și nintendo pe casete, ei își aduc aminte despre Pokemon (încă o dată: ce looseri frate :)). Eu unul nu știu ce e pokemon ăsta, pe vremea mea se jucau doar copiii cu el, în timp ce noi, acneicii, deja butonam versiuni incipiente de diverse chestii online.
Bun, cam așa mi-a picat fisa: deja nu mai țin pasul cu internetul. Apar chestii noi, pe care nu le cunosc, față de care nu am nicio legătură emoțională, dar care li se par hilare celor mai tineri. Și, pentru că nu le cunosc, de ce nu mi s-ar parea stupide, de exemplu? De ce nu aș zâmbi condescendent în timp ce aș murmura printre dinți: idioți sunt adolescenții ăștia din ziua de azi, nu ca noi...?
Suna familiar? Adevărul e că văd exact spre ce ne îndreptăm: ne vom transforma în moșnegi antipatici, plini de ei, care poate vor ține pasul cu tehnologia, dar nu vor înțelege însă nimic din conținutul online. Și vom bodogăni supărați când toate site-urile care ne plac vor începe să fie pline de lucruri, pentru noi, neinteresante. Sau când vreun tânăr obraznic nu-și va ridica civilizat dronele de pe resurse când un cetățean de vârsta treia, cum vom fi noi, va apărea cu soldații săi prăfuiți în starcraft 'nșpe.
Evident, nu se aplică doar la internet această desfășurare a lucrurilor ci și la modă, cărți, filme, muzică, mâncare etc. Și partea cea mai nasoală e că nu prea poți să-ți dai seama unde să faci demarcația intre a fi open minded și a accepta porcării trendy. Succes, totuși.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu