miercuri, 29 decembrie 2010

Pseudo

Voi începe prin a mă cita pe mine însumi:
"Astrele mi-au spus că voi scrie un nou articol.
Căcat, aveau dreptate."

Eu sunt de-al internetului. Rareori mă uit la televizor (altceva decât emisiuni sportive), rareori ascult radio (dacă nu ascultă altcineva din încăpere), rareori mă masturbez (altfel decât vizionând un film pe redtube.com). Deci singurele mele surse de informaţii ar fi viaţa reală şi internetul.

Ok, pe cine păcălesc? Singura mea sursă de informaţii este internetul, nu am o viaţă în afara calculatorului.
Aşadar, nu credeam că pot exista porcării mai mari decât ce găseşti scris/filmat/fotografiat pe internet. Dar m-am înşelat teribil: azi dimineaţă am prins rubrica de horoscop la o emisiune pe protv ("răzvan şi dan", parcă).
Şi brusc, în timp ce o ascultam pe doamna prezentatoare, care citea horoscopul cu o mutră extraordinar de serioasă, un adevăr, o idee, o epifanie m-a izbit în moalele capului, reamintindu-mi astfel şi meniul de cu o seară înainte:
de secole există oameni care reuşesc să facă bani prin tratarea într-o manieră serioasă a unui subiect hilar, cum este acela al împărţirii oamenilor în categorii în funcţie de luna naşterii şi al prezicerii viitorului comun al fiecărei categorii rezultate. În acest scop:
- s-au identificat punctele de interes ale indivizilor: bani, sănătate şi dragoste
- s-a identificat un background istoric şi pseudoştiinţific
- s-a alcătuit un vocabular de specialitate pentru a oferi greutate spuselor (ca la spital, când îţi spune doctorul că suferi de epistaxis)

Apoi am trecut ideea la un stadiu superior: este uimitor cum, în epoca noastră, una a minunilor tehnologice (reţea globală, comunicaţii wireless disponibile în toată lumea) şi a explorării fără precedent a spaţiului (sondele Voyager au ajuns în spaţiul interstelar), mai există indivizi în opinia cărora civilizaţiile antice deţineau nişte adevăruri care sunt, în prezent, insondabile omului modern.
Într-adevăr, este minunat să învăluieşti istoria într-o aură de mister, dar asta e ca şi cum ţi-ai ascunde singur căciula şi ai căuta-o. Problema nu este cercetarea istoriei ci interpretarea rezultatelor cercetărilor ca adevăruri dovedite şi folosirea lor în dezvoltarea unor pseudo-ştiinţe, aşa cum e astrologia.

Sigur, sună bine să spui că maiaşii au făcut nu ştiu ce calendar care se termină în nu ştiu ce an şi să deduci că vine apocalipsa atunci. E frumos să interpretezi versurile (ale dracu de interpretabile) ale lui Nostradamus. E uşor să vezi elicoptere în hieroglife egiptene şi chiar şi mai uşor să crezi că viitorul tău pe o perioadă determinată poate depinde de poziţia astrelor.

E uşor să crezi toate astea. Dar numai dacă eşti idiot.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu