vineri, 30 iulie 2010

Multa cultura, putini neuroni

Daca as avea 1 ron pentru fiecare om pe care l-as vrea mort, atunci as fi milionar, iar daca mi s-ar si indeplini dorinta, in bucuresti cozile la kfc ar atinge minime istorice, metroul ar fi pustiu la ora 9 dimineata iar pe autostrada spre mare ar zbura ciulini de colo colo in bataia vantului, nederanjati de nimeni.
Benzinariile ar renunta sa mai aduca diesel, apoi, dupa un timp, ar renunta si la benzina.
Ziarele s-ar scrie de mana si n-ar fi ziare, ar fi doar hartie igienica folosita pentru a marca teritoriul.
Batranii ar continua sa-si duca viata de pensionari in apartamentele ceausiste, dar n-ar mai avea cine sa le dea pensia si n-ar mai avea nici la ce post tv sa se uite.

Cu siguranta ati observat ca exista, in jurul vostru, oameni prosti. Dar, cum acest lucru nu este un amanunt interesant, imi duc observatia mai departe: exista oameni culti care sunt prosti. Adica, avand norocul sa creasca intr-o familie care i-a impins de la spate sa citeasca/invete etc. au strans un anumit bagaj de cunostinte care sa le permita sa insire doua vorbe despre un anumit subiect.
Si ce-i place prostului cel mai mult in viata? Exact! Dar, pe langa asta, ii place sa se auda vorbind. Si ce poate fi mai usor decat sa te dai destept cu idei imprumutate?
Desigur, intelepciunea in general reprezinta un amalgam de idei imprumutate, dar un om inteligent reuseste sa le dea o nota personala, pentru ca le intelege, nu doar le repeta. Omul cult dar, cu riscul de-a repeta, prost, nu trece mai departe de ceea ce i se arata evident cu degetul. E tipul de om care citeste o carte doar ca s-o adauge pe lista, nu pentru ca ar simti nevoia sa o citeasca.
Si nu e genul de om care sa vorbeasca despre lucruri despre care nu a citit inainte. El a pornit pe calea minciunii si, apucand sa lase impresia de om doct, nu poate risca sa strice aceasta imagine.

Chiar azi, in timp ce ma indreptam spre casa, in metrou, la 10 metri de mine, un tip incaltat cu sandale si sosete vorbea la mobil. Cu voce tare, puternica, se ruga de interlocutor sa-i imprumute masina ca sa-si "rezolve treaba". Dupa cinci minute de rugaminti, promisiuni, familia moarta de cateva sute de ori, termina convorbirea si inchide telefonul. Apoi aud ca-i spune unuia din indivizii cu care era impreuna:
"I-am cerut masina peste weekend, sa -mi fac si eu treaba. Cica imi da Solenza. Pai ce gatu ma-sii sa fac io cu Solenza? Ma pis pe ea de masina, fara aer conditionat, fara spatiu, cum merg cu ea pana la mare?"

Oamenii culti dar prosti se aseamana individului asta: au pretentii de domni, insa  nu sunt in stare sa-si cladeasca singuri imaginea. Imprumuta tot mai mult, ca sa aiba cu ce se lauda, apoi, la un moment dat, incep sa priveasca cu superioritate in jur, declamandu-si parerile.
Dar nasul meu fin simte alena fetida, chiar si de la distanta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu