De aceea am zambit amar cand soarta m-a pus fata in fata cu Rambo. Rambo este o pisica, asa cum scrie si in titlu. E mai mult decat o pisica: e un motan castrat. E mai mult decat un motan castrat: e un motan castrat de care voi avea grija o saptamana.
Deci iata-ma vineri in prima zi de "grija". La ora 6 am ajuns acasa de la serviciu si am fost intampinat cu multa linguseala si tors. D-asta nu-mi plac pisicile: nici o urma de regret fata de stapanii plecati. Deja isi intra in rol pentru a ma manipula si pe mine. Asa ca l-am mangaiat pe spinare si i-am dat repede ceva de mancare. S-a bucurat.
Apoi am deschis geamul si el, fericit, s-a urcat pe calorifer sa caste gura afara. Sportiv, conform bunului meu obicei, m-am apucat sa fac niste genuflexiuni. Undeva, intre cea de-a 22-a si a 23-a genuflexiune, s-a auzit un mieunat groaznic. Apoi, perplex, l-am vazut pe Rambo cum loveste cu picioarele in plasa de tantari, asta s-a deschis si, in timp ce eu am ramas incremenit intr-o pozitie cel putin ciudata, am vazut coada pisicii disparand in gol. Mentionez faptul ca stau la etajul I.
In continuare, am ramas incremenit pentru o secunda. Apoi am dat fuga la usa, am deschis-o si, imediat, dandu-mi seama ca sunt in p##a goala, m-am intors in camera sa trag o pereche de pantaloni pe mine si un tricou. Fug iar la usa, sar in adidasi, ies, sar 3 scari deodata pana jos, ma impiedic, alerg pana sub geamul camerei si ma uit...
Stupoare! Nici o pisica in jur. Incep sa cotrobai prin niste frunzisuri: nimic! Ma uit la intrarile spre beci: acoperite cu plasa! Ma uit spre cer: Un avion. In copaci: nimic! O sun pe mamitica baietului si-i povestesc. Mai ca incepe sa planga.
Duc mana dreapta spre varful capului si incep sa scarpin viitoarea chelie. Ma uit dreapta, ma uit stanga apoi imi fac cruce si m-apuc de cautat. Toata strada, gradina cu gradina. Sub-masina cu sub-masina. Rambo disparuse mai ceva ca un vas de croaziera in triunghiul bermudelor. Mai ceva ca un pedofil cautat de politie, la Vatican.
Timp de 2h jumate am cautat. Am luat de sus hamul cu clopotel si am pornit la cutreierat cartierul. Si strigand Rambo in dreapta, Rambo in stanga, zdranganind din zurgalau, cu ochii plini de speranta cand aparea vreo pisica straina, cu matele (mațele nu mâțele) ghiraind de foame, AM CAUTAT. Cu devotament. Pana la 8 jumate.
La 8 jumate se facuse intuneric. Nu mai vedeam decat vag celelalte pisici cum treceau tacticoase pe langa mine ca sa-mi faca in ciuda. Asa ca, suparat in acel moment, am luat o decizie normala: m-am dus in casa cu gândul de a-l cauta sambata pe zi.
Ajuns in casa, primul lucru pe care l-am vazut a fost farfuria de mancare a lui Rambo. Al doilea, un soarece verde de cauciuc la care rodea tot timpul. Al treilea, ladita in care se caca.
Si tot acest aflux de obiecte (pe care Rambo le asezase probabil cu prezicie demonica in calea mea, ca in povestile nemuritoare), ei bine, tot acest aflux de obiecte m-a intors din drum. Am decis sa mai fac o tura pe-afara. M-am mai plimbat 5 minute, apoi, am luat decizia finala de il cauta pe lumina a doua zi. Si, chiar atunci, minunea s-a intamplat: afara, intr-o gradina pe care o verificasem de macar 15 ori pana atunci, se plimba tacticos Rambo.
Il iau, ii verific coastele. E intreg. Il duc sus in casa. O sun pe stapana-sa si-i spun ca l-am gasit. Ca sa fie sigura ca-i el, imi zice sa verific, sa vad daca are coaiele vinetii. Intelegeti? Sa verific daca are COAIELE VINETII!?!? Ca asa le au motanii castrati care se numesc Rambo, cica.
Ma uit asa la el, din profil si mi se pare ca el e totusi, ca prea seamana:
Miiiaauu motherfucker! Miaaaauu!
Constat: ce om bun la suflet sunt. Am alergat 3 ore sa gasesc o pisica care nu-i a mea si al carei rahat o sa-l strang in urmatoarele 6 zile. Raritate de om, nu gluma.
Dar, dragi prieteni, asta a fost uimitoarea si plina de invataminte poveste a motanului Rambo! Si, vazand lumina zorilor, sfioasa, Seherezada tacu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu