Sa mori frumos (si gras)

Citeam acum ceva timp un articol, credeam eu tampit, care sustinea ca oamenii grasi traiesc mai mult. Asta pentru ca fiinta umana are o anumita cantitate de energie vitala la dispozitie care nu poate fi inlocuita. Si cu cat o consumi mai repede, cu atat, da, ati ghicit, mori mai repede.
Deoarece sunt un om corect am vrut sa pun si linkul la articol, asa ca am dat un search pe google dupa: "oamenii grasi traiesc mai mult".
Primul rezultat a fost insa (si n-am trecut mai departe de el): "Barbatii grasi au un penis mai scurt decat barbatii slabi".

Ziceam ca n-am trecut mai departe. De ce?
Pentru ca in mintea mea a aparut, cu dexteritate de tumoare, paradoxul:
pai si daca am fost un ditai grasanul si am slabit, inseamna ca mi s-a marit si p...enisul? Si viță-vercea?
Imi pot regla marimea penisului slabind (se lungeste) si ingrasandu-ma (se scurteaza) dupa cum vreau io?
Aparent da. Pentru ca sistemul de referinta fata de care se face comparatia este intotdeauna corpul de care este atasat, ati ghicit iar, penisul.

Revin insa la ideea initiala, aia cu oamenii grasi traiesc mai mult (desi, cu o p#1a asa mica, cui ii mai pasa?) si mi-am dat seama de ceva incredibil:
cand ma intorc de la alergat, pe marginea drumului, vis-a-vis de o shaormarie, se afla un magazin de pompe funebre, cu vreo cinci, sase cosciuge in vitrina. Si intotdeauna cand trec pe langa, ma uit la reflexia mea si vad ca silueta se potriveste din ce in ce mai bine in sicriu. Asadar, Q.E.D.

Si observati si perfecta antiteza Pompe funebre - Shaormarie, aflate una in fata celeilalte. Mananci shaorma, te ingrasi ca un bebelus si traiesti fericit pana la adanci batraneti.

Fericit ca un masochist ce primeste un sut in c@aie.