luni, 10 mai 2010

suki suki

Este o zi insorita ziua in care mi se propune un lucru care echivaleaza cu un sut in co@ie. Tocmai m-am trezit in patul meu cu baldachin si ma uit inca somnoros la trupul perfect si gol al femeii de langa mine. Incerc sa imi aduc aminte cum o cheama, pt ca intotdeauna mi-a placut sa ma stimulez intelectual dimineata. Trag pe mine cu lehamite halatul fin din par pubian de virgina, impletit de catre 100 de muncitoare chineze timp de 2 ani, un fir blond, unu negru, unu blond, unu negru etc., si papucii din piele de crocodil aflat la varsta la care latimea corpului este cat latimea unui picior uman.
Primesc propunerea asemanatoare cu un sut in co@ie cu un zambet pe fata caci, vedeti voi, testiculele mele beneficiaza de niste insertii metalice: o mica amintire de la razboiul din 'nam '72.
Mii de ore de tratament si cativa psihologi desavarsiti m-au facut sa trec peste ororile razboiului. Vietnam e o umbra indepartata, de care imi mai aduc aminte (cu placere) in noptile ploioase cand ma trezeste o voce obsedanta: "suki, suki, five dollar".
Deseori ii scriu doctorului vietnamez (cel care mi-a facut operatia de insertie), de la tastatura incrustata cu diamante a Mac-ului meu placat cu aur alb:



Dar divaghez.
(Si a divaga este, dupa cum stim cu totii, un verb intranzitiv. Ceea ce nu are legatura cu articolul, simt doar nevoia sa divaghez iarasi.)

Primesc echivalentul unui sut in co@ie, ceea ce e placut, daca ajungi la gradul meu de perversitate sexuala.
Sorb dintr-un pahar de cristal cu jack, fumez o tigara apoi ies pe terasa penthouse-ului meu si ud ganditor orhideele cu apa Evian. Tot ganditor, imi iau mic-dejunul compus din trufe, icre negre, aripioare de rechin si alte alimente gustoase (ha!) de o raritate capabila sa ridice ego-ul flasc al oricarui snob.

"Gandeste-te Evil Writings", imi spun, alintandu-ma pe numele meu de blogger. "Te platesc bani gheata omule! Asa ceva nu se refuza", murmur mai departe afundandu-ma in piscina sapata in pardoseala de marmura a livingului meu imens.
Ma sterg de apa cu prosopul meu din blana de nurca, apoi sorb un pahar de lapte de panda.
Ma admir in oglinzile din cristal venetian care acopera tavanul:
"Bani gheata! Asa ceva nu se refuza!", incerc sa ma conving mai departe, tragand pe nas o linie de praf de aur pur.

In fine, formez numarul pe tastatura iPhone-ului al carui ecran este plin cu vreo 10 icon-uri iRich si spun laconic:
"Fie!"

Apoi, in timp ce spatele imi este masat de 2 fete tailandeze, postez pe blog linkul:

www.flg.ro.
Jucati ba needucatilor si ceva care nu implica bautura!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu